PORTRET DE REGIZOR: JIŘÍ MENZEL 2011

Jiří Menzel s-a născut, în 1938, la Praga şi se numără, astăzi, printre cei mai importanţi regizori cehi de film şi teatru, fiind, în acelaşi timp, şi actor. A studiat regia de film la Facultatea de Arte Frumoase din Praga (FAMU) în anii 1958-1962, perioadă denumită „Noul val ceh”, care a dat naştere la o întreagă generaţie de mari creatori (incluzându-i, printre alţii, pe Vera Chytilova şi Evald Schorm).

Prima lucrare independentă a fost povestirea Moartea domnului Baltazar din filmul Micile Perle (Perlicky na dne, 1965), o colecţie de ecranizări ale câtorva povestiri scrise de faimosul scriitor ceh Bohumil Hrabal.

A debutat în lungmetraje tot cu o ecranizare după Hrabal, Trenuri bine păzite (Ostre sledovane vlaky, 1966), peliculă cu care a câştigat şi Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. Însă, odată cu ocuparea Cehoslovaciei de către forţele Pactului de la Varşovia, în 1968, şi a începutului aşa-zisei perioade de „normalizare”, Menzel a fost unul dintre primii regizori căruia i s-a interzis să mai facă filme. Comuniştii au fost deranjaţi de Ciocârlii pe sârmă (Skrivanci na niti, 1969), tot o adaptare după Hrabal, care prezenta adevărata natură a democraţiei din Cehoslovacia anilor ‘50. Premiera acestui film a avut loc abia în 1990, iar filmul a obţinut Ursul de Aur la Berlinală, printre multe alte premii.

Cele mai cunoscute filme ale lui Menzel sunt adaptări ale romanelor lui Hrabal, autor cu care i-a fost şi prieten apropiat. Printre scrierile ecranizate se numără Amintiri (Postriziny, 1980), Festivalul Ghioceilor (Slavnosti snezenek, 1983), iar cea mai recentă ecranizare, cea cu numărul şase, este În slujba regelui Angliei (Obsluhoval jsem anglickeho krale, 2006). Ca actor de film, a apărut în câteva dintre producţiile proprii, cum ar fi Trenuri bine păzite, Vară capricioasă şi Acei oameni minunaţi şi aparatele lor de filmat, dar şi în cele ale altor regizori cehi, maghiari, austrieci, germani şi francezi. Pentru performanţa actoricească din filmul regizoarei Vera Chytilova, Jocul cu mărul, a obţinut, în anul 1977, Placheta de aur la Festivalul Internaţional de Film din Virgin Islands, SUA. Unul dintre rolurile sale principale a fost cel din filmul lui Costa Gavras, Mica apocalipsă. Începând cu anul 1965, Jiří Menzel a început să practice şi regie de teatru şi este autorul a două cărţi.

Aproape toate filmele lui Menzel au reprezentat Cehoslovacia şi Republica Cehă în cadrul festivalurilor internaţionale de film din străinătate şi multe au obţinut importante premii şi menţiuni de onoare. Printre cele mai importante distincţii se numără: Premiul Oscar şi Premiul de la FIF, din Mannheim, câştigat în anul 1967 pentru Trenuri bine păzite.

Jiří Menzel este membru al Academy of Motion Picture Arts and Sciences, al Academiei Europene de Film şi a nou înfiinţatei Academii Cehe de Film şi Televiziune.


Micile perle

Republica Cehă

Filmul prezintă cinci povești realizate de către unii dintre cei mai reprezentativi regizori cehi ai epocii. Scenariile celor cinci filme scurte sunt scrise inteligente şi tăios, iar stilul de regizare este îndrăzneţ. Moartea domnului Baltazar de Jiří Menzel, Escrocii de Jan Nemec, Casa Bucuriei de Evald Schorm, Bufetul Mondial de Vera Chytilova şi Dragoste de Jaromil Jires nu numai că surprind nuanţele subtile ale absurdului ce caracterizează opera lui Hrabal, dar dezvăluie, în acelaşi timp, talentul şi stilul unic al fiecăruia dintre regizori. Colecţia subliniază abordarea revoluţionară şi curajoasă a noii epoci cinematografice, în care filmele erau făcute cu multă substanţă şi stil.

 

Trenuri bine păzite

Republica Cehă

Primul lung-metraj al lui Jiří Menzel s-a dovedit a fi unul dintre cele mai bune debuturi în cinematografie deoarece i-a adus acestuia Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1967. Filmul este o adevărată capodoperă regizorală, care face dovada unui fin simţ al observaţiei, a unei infinite candori şi a unei sensibilitate aparte, profund umană. Trenuri bine păzite este ecranizarea unei cărţi de Bohumil Hrabal, cel care semnează şi scenariul filmului. Acţiunea se petrece într-o gară izolată din Cehia, în timpul ocupaţiei naziste, şi urmăreşte maturizarea adolescentului timid Milos (Vaclav Neckar), proaspăt angajat al gării. Grija cea mai mare a tânărului, în ciuda turbulenţelor create de război, a luptei de rezistenţă şi a furiei reprimate a oamenilor din jurul său, este cum să scape de virginitate.

 

Vara capricioasă

Republica Cehă

O privire inteligentă, amuzantă şi, în primul rând, tandră aruncată asupra slăbiciunilor omeneşti şi a tinereţii pierdute. După succesul internaţional al filmului Trenuri bine păzite, premiat cu Oscar, această ecranizare a unui roman comic scris de Vladislav Vancura ne conduce într-un oraş provincial şi plictisitor. În centrul atenţiei se află trei prieteni de vârstă mijlocie: un preot, un ofiţer în rezervă şi proprietarul unei piscine. Libidourile lor tomnatice sunt reanimate de venirea în oraş a frumoasei Anna (Jana Drchalova), asistenta unui acrobat pe sârmă, interpretat chiar de Menzel. Regizorul a învăţat să meargă pe sârmă, special pentru acest rol.

 

Sfârşitul vremurilor vechi

Republica Cehă

O comedie satirică a cărei temă o reprezintă aparenţele sociale şi veşnica tendinţă a oamenilor de a-şi depăşi condiţia şi clasa socială căreia aparţin. O întinsă proprietate de pământ este închiriată în perioada interbelică de către Stoklasa (Marian Labuda), un om de afaceri necioplit, dar foarte bogat, care speră să o şi cumpere. Acesta se mută în noua casă împreună cu familia şi servitorii săi, însă şederea lor liniştită este tulburată de vizita Ducelui Alexey (Josef Abrham), un nobil foarte ciudat. Comportamentul degajat şi plin de energie al ducelui, precum şi pasiunea sa pentru femei risipesc liniştea pastorală a proprietăţii.

 

Ciocârliile pe sârmă

Republica Cehă

Filmul este adaptarea unei colecţii de povestiri scrise de Bohumil Hrabal. Acţiunea se petrece în anii ‘50, în oraşul Kladno. Un grup de „disidenți burghezi”, între care se află un profesor de filosofie, un bibliotecar, un saxofonist şi un procuror, este forţat să se supună reeducării prin muncă la halda de deşeuri a unei fabrici. Un detaşament de femei deţinute politic lucrează în apropiere şi între cele două grupuri apare o tensiune sexuală ce duce, în mod surprinzător, la o serie de situaţii amuzante. Simpatia sinceră a lui Menzel se extinde în acest film atât asupra oprimaţilor, cât şi asupra opresorilor.

 

În slujba regelui Angliei

Republica Cehă

Cea de-a şasea și cea mai recentă adaptare a operei lui Bohumil Hrabal, marca Menzel, urmăreşte povestea lui Jan Dite (Ivan Barnev), un chelner curajos care călătoreşte prin Europa Centrală cu ambiţii foarte mari. În timp ce serveşte diverşi oameni politici la un bordel din Cehoslovacia anilor 1930, sentimentele sale sunt rănite de observarea acestor bădărani, prin braţele cărora se perindă prostituate la diverse banchete, obscen de bogate şi scăldate în bere şi coniac. Aceste scene de “maraton al gurmanzilor” oferă poate cele mai caustice şi satirice imagini filmate vreodată ale lăcomiei în stare pură.

 
 

Newsletter