SELECTIA PRESEDINTELUI MECEFF 2012


Cum să reînvii un imperiu cu vodka

Ucraina

Documentar artistic ce traseaza calatoria regizorului de film Dan Edelstyn in timp ce acesta merge pe urmele de mult pierdute  a moştenirii ucrainene evreiesti. El încearcă să relanseze ceea ce a fost odata gloriosul imperiu al vodcai apartinand stra-bunicului sau. Filmul constituie o călătorie fulminanta prin timpuri si spatii Europene  - povestea le are pe toate, revoluţie şi romantism, exil şi spirit antreprenorial, şi in nucleul său se află o distilerie de vodca in Ucraina ce va reprezenta o descoperire care ii va schimba viaţa.

 

Trei zile pana la Craciun

Romania

În ultima sa noapte ca stăpân absolut al ţării, Nicolae Ceauşescu rămâne în sediul Partidului Comunist, pentru a coordona represiunea. Nu doarme mai mult de trei ore. Dimineaţa, pe 22 decembrie, de teamă să nu fie linşat de mulţimea care forţează intrarea în clădire, Ceauşescu acceptă să fie evacuat cu elicopterul. Odată ridicat în aer, devine însă prizonier al celui pe care tocmai îl numise la comanda Armatei: generalul Stănculescu.

Fuga catre necunoscut se termina in curtea unei unitati militare din Targoviste in data de 25 Decembrie 1989, la ora 2:30 PM.

 

Copii noştrii

Polonia

Acest film semi-documentar (si ultimul film artistic Yddish al Poloniei) contine duo-ul comedian Szymon Dzigan si Israel Shumacher care s-a reintors recent din Uniunea Sovietica, si copiii evrei – supravietuitorii holocaustului.

Regizat local de Nathan Gross si Shaul Goskind la “JDC-supported Helenowek Colony”, un orfelinat/scoala de langa Lodz, acest film cuprinde o dirijare virtuoasa ca si toate personajele din Brent (Kasrilevke is Burning) ale lui Sholem Aleichem, si un schimb de roluri in care personajele devin audienta copiilor. Continue rasturnari de situatii in timpul vizitei interpretilor la rezidenta copiilor, in timp ce copiii invata adultii despre posibilitatile videcarii prin muzica, dans si povestire.

 

Jolly Paupers

Polonia

“Jolly Paupers” combină talente rare ale Actorilor de Arta din Varşovia, sub conducerea lui Zygmund Turkow. În această comedie muzicală, celebrul comic duo Dzigan şi Shumacher joacarolurile a doi "antreprenori" dintr-un mic  oraş care cred că au gasit petrol  într-un câmp local. Întregul oraş afla şi începe, astfel, o comedie a erorilor, inclusiv a unor investitori milionari, a unor uneltitori Amerciani, şi a azilelor de nebuni (ca să nu amintim de micii petitori de pe margini ...). Totuşi, în faţa eşecurilor, acesti doi prostanaci sunt neobositi  în eforturile lor de a scăpa de saracie şi de a obţine faimă şi avere şi refuză să se lase prada disperarii.
În ultimii ani care preced focarul celui de al doilea război mondial, revista de teatru si comedie a lui Dzigan şi a lui Shumacher  a câştigat o popularitate imensă. Monologurile lor satirice şi scenetele au oferit  publicul evreu o evadare şi o rara oportunitate de a râde.

 

Fără casă

Polonia

Ultimul film yiddish artistic facut inainte de Al Doilea Razboi Mondial, acest film din 1939 a fost bazat pe o piesă de teatru din 1907 scrisa de dramaturgul Iacob Gordin. Cel mai bine cunoscut pentru didacticism lui folksy şi moralism, Gordin a adus viaţa comună a Lower East Side pe scena idiş. Cu peste 100 de piese de teatru in palmaresul său, Gordin a fost o influenta formativa asupra teatrului idiş modern. El a fost atat de popular printre iubitorii de teatru, incat, se pare ca un sfert de milion de oameni au participat la funeraliile lui în New York City.
„Fără o casa” este o poveste despre separare şi greutăţile cu care se confruntă imigranţii în America la sfarsitul secolului. Portretizarea sensibile a greutăţilor vieţii de imigrant a captivat publicul de teatru evreiesc şi a devenit parte din repertoriul standard al scenei idiş în America şi Polonia.Filmul oferă o imagine pătrunzătoare şi dramatică a unei epoci dificile, cu accent pe perspectivele sumbre pentru supravieţuire a valorilor tradiţionale a familiilor de evrei. Când fiul cel mare al familiei Rivkin este înecat, tatăl părăseşte familia din Europa pentru a merge în America. Acolo, el intalneste numai dificultăţi financiare şi singurătate si, se luptă să găsească o modalitate de a-si aduce si restul familiei sale.Distributia magnifica o include pe actrita Ida Kaminska şi duo comedian, Dzigan şi Shumacher, care furnizează o doză sănătoasă comedie.

 

Shorts: Cinci oraşe

Polonia

În 1938 şi 1939, Saul şi Yitzhak Goskind din Varşovia – bazate pe Filmele Sektor, produc sase filme de scurt metraj despre comunităţile urbane evreieşti din Polonia. Unul, cu privire la Lodz, este pierdut.Alte cinci - la Bialystok, Cracovia, Lvov, Vilnius si Varsovia - au supravieţuit.
Privite împreună sau separat, acestea prezintă portrete vibrante de oameni, comunităţi şi toate instituţiile, dar complet şterse după ce naziştii au invadat şi ocupat Polonia în timpul celui de al doilea război mondial.

 

Copii trebuie să râdă

Polonia

Regizat de Aleksander Ford, polonez nativ din Lodz si finantat de miscarea Muncitorilor Evrei din Polonia, “Copiii trebuie sa rada” este unu din putinele documentare ce au supravietuit, despre viata Evreilor din Polonia inainte de Al Doilea Razboi Mondial. Acest film institutional a fost produs in scopul strangerii de fonduri pentru Sanatoriul Vladimir Medem care, vestit pentru facilitatile sale moderne si spatioase, intruchipa sanatatea si buna-starea, intr-un contrast marcant cu imaginile sinistre din urbea saraca a evreilor polonezi.

Cantecul reprezentativ al sanatoriului “Mir Kumen On (Here We Come)”, subliniaza filmul cu o nota de speranta si implinire. Optimismul internationalist al lui Bund, exemplificat de performantele afectuase ale copiilor, penetreaza filmul, creind puternice dar neintentionate ironii pentru audienta post-Holocausta.

 

Cinematografia Idiş

SUA

Povestita de prolific dramaturg David Mamet, acest film este un mod perfect de a introduce noi categorii de public in cinematograful  idiş. Alimentată de literatura idiş şi de teatru,casele producatoare de filme idiş din Europa de Est şi Statele Unite, au înflorit în timpul dintre cele două războaie mondiale. Cinematografia  idiş urmăreşte istoria genului, prin interviuri, fotografii de arhivă şi clipuri a numeroaselor filme NCJF cu caracteristici idiş.
În plus, filmul discută motivele pentru declinul cinematografiei idiş, incluzand Holocaustul, suprimarea stalinista  a culturii evreieşti în Uniunea Sovietică, si cererile din America de asimilare in  rândul noilor imigranţi.

 

Rodicile

Germania

Rodica este prenumele a fiecareia dintre cele doua protagoniste din filmul lui Alice Gruia. Rodica Grill are 86 ani, iar Rodica Gruia, mai tanara cu doi ani, este prietena ei cea mai buna si bunica lui Alice. Ambele au radacini romano-evreiesti si au trait
timp de 30 si respectiv 20 de ani in Sydney, Australia, locul unde s-au si cunoscut. Cand Rodicile se intalnesc, se comporta ca adolescentii: sunt in continua miscare, se duc la cumparaturi, la concerte si incearca noi cafenele. Ele sunt sarcastice si au o vointa puternica. Ele spun ca se considera surori. In acelasi timp, ele se comporta ca un cuplu casatorit, care impotriva tuturor sanselor, au invatat cum sa convietuiasca impreuna.

 
 

Newsletter